30 ianuarie 2014

Datoriile financiare ale unor ţări către România...

România înşelată

        Nu mai este o noutate pentru multă lume cum că România are de recuperat sume colosale de bani de la alte state. Unele dintre ele chiar foarte bine dezvoltate, puternice din punct de vedere economic. Voi prezenta aşa ca un remeber câteva astfel de cazuri.
        În timp ce guvernele României care s-au tot perindat la cârma ţării au făcut umilitoare plecăciuni diverselor instituţii financiare internaţionale pentru acordarea de împrumuturi împovărătoare pentru acest popor, dobânzile uimitoare ale împrumuturilor mai vechi creşteau vertiginos pe fiecare secundă. Misterioase par aceste paradoxuri când ţări precum Rusia, Germania, Irak, Libia, Siria, Mozambic, Ukraina, Cuba, Egipt, Vietnam, Angola, Zambia şi astea sunt doar ţări care au datorii mai importante către România, lista fiind în realitate mult mai lungă...
        Să le analizăm pe rând:
   
       Rusia este de departe cel mai vechi datornic al României. Tezaurul României este tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc. Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Aceasta a fost parțial restituit în trei tranșe separate în anii 1935, 1956 și 2008 ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și RusiaLa 4 iulie 2003 s-a încheiat Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă. Partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului prin tratat. În schimb s-a agreat totuși constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze această speță. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19- 21 octombrie 2004 la București, copreședinții acesteia fiind profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Alexandr Oganovici Ciubarian. Cu toate acestea lucrările comisiei nu au avansat foarte mult până în prezent.
În 19 aprilie 2004 firma germană Capital Consulting a transmis către Banca Națională a României o ofertă de retrocedare a celor 93,4 tone de aur din partea Moscovei dar BNR nu a răspuns niciodată acestei oferte venită pe canale private din partea Kremlinului. 
        Germania  are către România o datorie restantă încă din anul 1947. Pare surprinzător dar aşa  şi este. Profesorul doctor Radu Eugen Golban care a fost concediat de la Universitatea de Vest din Timisoara pentru că a descoperit datoria istorică a Germaniei față de România, este contrazis de Banca Natională a României. Purtătorul de cuvânt al acestei instituții, Adrian Vasilescu, spune că presupusa datorie este mai mică, de aproximativ un miliard de mărci germane. Contactat de Business24, Adrian Vasilescu recunoaște că Germania ar avea o datorie față de România dar precizează că este vorba de o "restanță" care datează din 1947 de pe vremea schimburilor cu mărfuri dintre cele două state. De atunci , ar fi existat un sold de aproximativ un miliard de marci germane", explică Vasilescu si adaugă că acești bani nu mai pot fi recuperați pentru că ,,nu exista nici un fel de document și nici o creanță". Ciudat nu-i aşa? Oare care lojă francmasonică dirijează în aşa fel datoriile financiare pe care le are de recuperat România urmărind să nu recuperăm nimic dar să ne îndatorăm până la vânzarea acestei ţări, bucată cu bucată... După calculele făcute de profesorul Radu Eugen Golban, banii ar fi de miliarde de euro.
 Irak În 2005 datoria Irakului către România era de 2,6 miliarde de dolari. Relația privilegiată pe care Nicolae Ceaușescu a avut-o cu Sadam Hussein a făcut ca România să investească enorm în Irak. Noi le-am facut drumuri, foraje petroliere, căi ferate, fabrici de ciment și armament, lucrari de irigații. Ei ar fi trebuit să ne dea petrol și bani.Ce s-a întâmplat cu datoria? Clubul de la Paris, aceeași instanță care în 1981 obliga România să își plătească datoriile, în 2005 ne-a cerut să iertăm datoria statului irakian în proporție de 80%, mai bine de 2 miliarde de dolari iar restul datoriei a fost eșalonată pe 23 de ani cu 5 ani de grație. Prin urmare Irakul își termină de plătit datoriile abia în 2028. Același model s-a aplicat și în cazul altor țări. România a fost obligată să uite de banii pe care îi avea de primit.
 Libia. Relația deosebită a lui Ceaușescu cu colonelul Ghaddafi a fost fructificată în nenumărate contracte comerciale. Noi am făcut în Libia drumuri, zeci de școli, sute de blocuri, am exportat arme. Libienii au fost marinimoși și au permis românilor să concesioneze un câmp petrolifer, Murzuk, pe 20 de ani cu posibilitate de prelungire. Până în 1993, statul român a investit acolo peste 50 de milione de dolari. Guvernul Văcăroiu vinde concesiunea unor spanioli. Tranzacția se derulează prin Rompetrol, companie a statului. O parte din plată se face la încheierea tranzacției iar restul de bani 85 de milioane de dolari urmând să fie platiți în timp. Rompetrol se privatizează, iar cele 85 de milioane nu ajung la stat ci în conturile companiei. Reprezentanții companiei petroliere sunt cat se poate de fermi, nu au de gând să dea statului nici un ban. Așa că incompetența sau interesul celor de la Finanțe adaugă noi sume pe lista banilor pierduți de Romania. Mai trebuie precizat doar că din zăcămintele din Murzuk, înainte de criza libiană, s-a scos doar anul trecut petrol de peste 1 miliard și jumatate de dolari. În plus, din Libia au mai rămas de recuperat și alte cateva zeci de milioane de dolari pentru drumurile făcute de români.  Nu ştiu dacă în acest caz mult blamata masonerie ar mai putea fi acuzată, cred că aici au primat multe interese pur personale ale unor compatrioţi care mai devreme sau mai târziu vor da socoteală...
       Mozambic. În 2007 printr-un acord semnat s-a redus datoria externă a Mozambicului față de România cu 90%, cu condiția ca restul s-o platească. În 2007 Mozambicul se arată dispus să dea proprietăți în locul datoriei. Ciudat lucru dar noi nu doar ca nu primim proprietăți în Mozambic ci iertăm o datorie de 126 de milioane de dolari.
SiriaCazul Siriei este relevant. România a făcut acolo rafinării, fabrici de ciment, combinate chimice, irigații pe mii de hectare. Investițiile s-au derulat prin Industrial Export, o companie a statului. În 1990 datoria Siriei se ridica la o suta de milioane de dolari. După revoluție, Industrial Export a recuperat în conturile proprii 36 de milioane de dolari. Secretarul de stat cel care se ocupa de recuperarea datoriilor externe, habar n-are de soarta celor 36 de milioane venite din Siria. 
 UkrainaUn loc în care Romania a investit enorm: aproape un miliard de dolari. Acum această investiție nici măcar nu apare pe o listă oficială pentru recuperare. Dolinska-Un oraș ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de România. Pentru cei mai mulți dintre noi numele nu înseamnă nimic. Orașul este construit de romani. Noi le-am făcut spitalul, școala, primăria, blocurile și drumurile. Lângă oraș se întinde combinatul-Un colos pe 1300 de hectare. Povestea eșecului de la Krivoi Rog începe în 1986, când cinci țări socialiste au început lucrările la acest obiectiv imens din care urmau să primească minereu. În '97, ucrainienii au oprit lucrările și acolo totul s-a transformat într-o ținta pentru hoți. Unul dintre foștii angajați are curajul să vorbească. ,,O șleahtă de hoți și de mafioți. O caracatiță, un fel de pânză de paianjen care e impenetrabilă acolo", spune Costel Paun, fost angajat Krivoi Rog. La ,,Romania te iubesc" s-a arătat anul trecut povestea de la Krivoi Rog. Statul român încă mai plătește 2 milioane de dolari pe an pentru paza și conservarea mamutului industrial. Mafia ucraineană și-a făcut de cap aici și a furat cât de mult a putut. Pe teritoriul lor ucrainenii fac ce vor. Pare să nu mai conteze ca românii au și ei drepturi în combinat. Explicabil într-un fel: de la Ministerul Economiei n-a mai fost acolo nici un control de ani de zile. În schimb au acces nemijlocit ucrainenii și dacă ei nu vor acolo nu mișcă nimic. În urma reportajului difuzat la ,,Romania te iubesc", ministrul Adrian Videanu a trimis prima dată după mai bine de 10 ani Corpul de control al ministerului în Ucraina. Concluzia cercetărilor? Totul este sub control, doar că România rămâne cu încă o gaură neagră în buget.
 Cuba. Și în țara lui Fidel Castro, România a investit enorm. De la armament la tractoare sau camioane. Pe vremuri primeam tutun sau zahăr cubanez. Acum nu mai primim nimic. O datorie care depășește un miliar de dolari. Unul dintre cele mai importante obiective făcute de români acolo este uzina de crom-nichel Las Camariocas. Cubanezii au înghețat relațiile cu noi și, deși recunosc datoria istorică, încearcă s-o uite. Neglijată de autoritățile noastre din incompetență sau interes, recuperarea datoriilor externe a devenit mână cerească pentru mai multe companii private. Fostele firme de comerț exterior, multe dintre ele anexe ale securității, au intrat în acest joc sau mai bine zis n-au mai  ieșit din el. În regimul Ceaușescu toate contractele treceau prin intreprinderile de comerț exterior. După Revoluție multe din firmele statului s-au privatizat și au recuperat datoriile României direct în conturile lor, iar statul nu a mai primit mare lucru.
 EgiptEgiptul ne datora în 1989 470 de milioane de dolari. Acum datoria a disparut. Înainte de 1989 Romania a construit in Egipt fabrici de ciment si de produse chimice, a construit linii electrice de înaltă tensiune, conducte de alimentare cu apa pe zeci de kilometri. Investiții extrem de costisitoare în schimbul cărora am primit în anii '90 detergenți de tip Jax și Smash sau insecticide. Fostul deputat PSD, Iosif Armas este unul dintre mulții afaceriști care au profitat de pe urma datoriilor pe care le avem de încasat. Numele lui Armas este asociat printre altele cu distrugerea stațiunii Baile Herculane pe care a cumpărat-o în condiții dubioase in 2001.
 Vietnam. În 1999 pe timpul guvernului Isărescu, s-a prezentat la Ministerul de Finanțe și și-a oferit expertiza pentru recuperarea datoriei de 72 de milioane de ruble, echivalentul a 72 de milioane de dolari din VietnamDin 72 de milioane noi ne-am ales cu orez în valoare de 18 milioane de dolari pe care l-a vândut Armas, unul din şmecherii încă nepedepsiţi ai României...
 AngolaEste foarte interesant cum datoria Angolei estimată la aproape 20 de milioane de dolari s-a plimbat la mai multe companii, în mai multe țări. În 1998  pe timpul guvernului Radu Vasile se cesionează datoria Angolei catre Cobbham International Investements . În anul 2000 aceiași datorie este dată firmei Argirom condusă de Iosif Armas care se obligă să plătească 15% din valoarea inițială. Adică în jur de 2,7 milioane dolari. În 2003 guvernul Năstase cesionează datoria firmei Maxima GrupGuvernanții României au vândut creanțe într-o totală lipsă de transparență pe ascuns, fără licitații. Banii munciți de români înainte de 1989 s-au scurs în buzunarele speculanților. În lume sunt companii care s-au specializat tocmai pe cumpărarea datoriilor de la tări aflate în imposibilitatea de a se apăra. Aceste companii, un fel de fonduri de investiții în datori, au fost numite Fondurile Vulturului.
 Zambia. Un scandal imens care a avut în centru România și Zambia a fost declanșat acum cațiva ani la Londra. Pe malurile Dambovitei nu s-a auzit însă nimic. Când datoriile Zambiei au început să fie șterse de anumite guverne, câteva companii private au cumpărat datoriile pentru bani foarte puțini. Una dintre ele a fost Donegal International care a cumpărat datoria catre România. Zambia datora României aproape 30 de milioane de dolari. Guvernul Radu Vasile a vândut, pe ascuns, către „Donegal", o companie cu sediul în Insulele Virgine, datoria Zambiei cu prețul cu puțin peste 3 milioane de dolari. Adică 10% din valoarea datoriei. Donegal International a dat în judecată Zambia și a cerut să îi fie plătite 55 de milioane de dolari în contul datoriilor pe care le răscumparase de la România. Ei au cumpărat de la România pentru 4 milioane de dolari și apoi au dat în judecată guvernul din Zambia. Până la urmă au reușit să caștige 15 milioane de dolari. În urma procesului, Zambia a fost obligată să plătească 15,5 milioane de dolari fondului. Buna investiție, nu? Un profit de 12 milioane de dolari pentru Donegal. Pentru România? Un minus de 27 de milioane. Cazul a fost extrem de controversat. Însuși premierul britanic de atunci, Gordon Brown, a luat atitudine împotriva practicilor prin care speculanții de creanțe se îmbogațesc. Fondurile Vulturilor și-au găsit un loc propice în Marea Britanie pentru a se dezvolta. Au facut cuib și mulți pui. De anul trecut, din aprilie, însă, la presiunile mass-media și  organizațiilor non-guvernamentale, membrii parlamentului au hotărât să schimbe legislația. De anul trecut nici o companie britanică nu mai poate cumpăra datorii în contul țărilor africane sau al celor din lumea a treia. Măsura luata de britanici a avut ecou și în Romania. Ministerul de Finante refuză acum să mai negocieze cedarea creanțelor. Nu mai cedează creanțe, dar nici nu face mare lucru pentru recuperarea datoriilor. Multe din țările care au datorii către noi au posibilitatea să plătească dar nu o fac pentru că la noi nici măcar nu se știe bine cine ar trebui sa se ocupe de acestă problemă. Așa că nu ne recuperăm banii dar ne împrumutăm. Până acum România este datoare la alții mai bine de 90 de miliarde de euro.
          Dacă aţi citit cu atenţie articolul nu se poate să nu vă întrebaţi cum este posibil ca România să fie atât de jefuită în timp ce milioane de români au făcut şi fac sacrificii pentru supraveţuire. Cum este posibil ca aceste țări reprezentate cu mândrie de drapelul naţional să fie iertate de imense datorii în timp ce milioane de simpli români nu numai că nu sunt iertaţi dar  le cresc penalităţile și dobânzile prin bănci şi la utilităţi. 
        Este oare posibil că toţi care ne-au condus destinele până acum să fie mână în mână cu mafiile internaţionale?
                                   o.c.emilian              30.01.2014
Articol revizuit și corectat de: Emilian Oniciuc-23.02.2023


16 ianuarie 2014

Filosofia norocului


Este interesantă această mereu polemizată discuţie despre noroc.Îmi amintesc de un banc vechi cu Bulă acest Păcală contemporan al zilelor noastre.Bulă se ruga în fiecare zi la Dumnezeu să-i dea şi lui ,,noroc" la loterie.Se ruga săracul de el cu lacrimi în ochi în fiecare seară:,,dă-mi Doamne şi mie noroc să câştig la loterie că sunt tare necăjit..." Ţi-se rupea inima dacă l-ai fi auzit şi cum termina rugăciunea de seară ,conştiincios cu :,,Tatal Nostru...".În una din minunatele nopţi carpatine, Dumnezeu Sătul de Bulă se hotărăşte Să-i dea şi lui  o fărâmă de noroc la loterie.Trece o lună şi-l aude din nou pe Bulă rugându-se pentru noroc.,,Ce se întâmpla" se Întreba Mirat Dumnezeu doar I-am aranjat să câştige la loto!? Înciudat Dumnezeu se pune pe verificări că doar El E Cel mai Tare din Împărăţia Cerurilor Şi A Pământurilor ,cheamă D.N.A.-ul sfinţilor,pe şeful penitenciarelor Iadului,pe şeful D.V.P.D..-ului(Direcţia Verificărilor Poruncilor Domnului) şi îi pune la treabă...După un timp în liniştea Raiului iar se aud tînguielile de acum enervante ale lui Bulă...Dumnezeu supărat îl cheamă pe Sf. Petru şi-l întreabă cum merge ancheta.Sf. Petru îi spune tremurâdu-i sfintele picioare:,,Doamne, avem doua luni pământene de când sperăm să pună păcătosul măcar o singură variantă la loto ăla al lor din Carpaţi...
 
   Da cam aşa stă treaba cu norocul,ne plângem soarta,aşteptând să pice din cer cu noroc peste capul nostru,dar nu facem nimic spre câştigarea lui...Dar ne plângem şi tot ne plângem,uitând de multe ori că adevăratul noroc nu stă în bunuri materiale ci mai degrabă în a fi sănătos şi în a fi înconjuraţi de dragoste...
   Un adevărat noroc este şi dacă găsim un ,,job" bun şi cât mai sigur,dar şi aici uităm că fără ,,sănătate",parcă e degeaba.
   Norocul îţi arată semnele sale,trebuie doar să nu fi cu gănduri posomorâte să fi optimist,vesel şi cu credinţă în Dumnezeu şi sunt convins că atunci vei fi concentrat la cei din jurul tău,că şi ei au aceleeaşi probleme,vei încerca să-i ajuţi şi în felul acesta te vei ajuta şi pe tine.
   Închei cu o promisiune: am să mă rog să câştige la loto toţi cititorii acestui articol.Oare ce s-ar întâmpla?

                          o.c.emilian                       16.01.2014

15 ianuarie 2014

Chiar sunt printre noi?

Extratereştrii printre noi chiar la nivel înalt...

   Teorii conspiraţioniste despre acest subiect au existat şi vor mai exista ,nu se vor oprii nici dacă s-ar confima prin deconspirarea şi ieşirea la ,,lumină"a opiniei publice.
   Cea mai recentă  şi extraordinară teorie care face mare vâlvă pe internet este originea extraterestră a preşedintelui american Barak Obama ! Aşa zise dovezi aduse de pasionaţii de conspiraţii  în sprijinul acestei teorii o reprezinta diversele imagini video ale preşedintelui american aflat în prezenţa unor persoane reptiliene.

 Se pare că aceşti reptilieni nu îşi pot menţine forma umană mult timp şi uşoare trăsături reptiliene par să iasă în evidenţă... Chiar Barak Obama este suspectat a fi reptilian,în urma unor analize fotografice ale feţei .În spatele acestei poveşti s-ar afla chiar ,,iluminattii"care ar fi în strânsă legătură cu extratereştrii iar reptilienii nu sunt altceva decât o modificare genetică a ADN-ului uman în combinaţie cu cel reptilian.În media internaţională de profil se vorbeşte chiar de o aşa zisă păstrare a ,,liniei genetice" a celor ,,aleşi" prin consagvinizare.În urma imaginilor de pe net ,Casa Alba dezminte că ar fi extratereştrii printre gărzile de corp.
   Vizualizaţi  video clipurile de mai jos şi judecaţi singuri dacă este plauzibilă această teorie,sau pur şi simplu nu vă trezeşte decât un zâmbet conspiraţionist pe faţă sau poate doar un zâmbet reptilian...


                                                                              o.c.emilian                        15.01.2014

13 ianuarie 2014

Universurile paralele aproape de realitate 2

Teoria M (Teoria Membrană )

   Teoria M este o teorie supersimetrică care este consistentă într-un spațiu cu unsprezece dimensiuni. Limita de energii joase a Teoriei M este Supergravitația unsprezece-dimensională. Teoria M este cea mai recentă versiune a teoriei corzilor din anul 2008. Conform vechii teorii, șase din cele zece dimensiuni sunt „înfășurate”, noi putând observa doar universul 4-dimensional cu care suntem obișnuiți. Aceste extradimensiuni sunt „strânse” într-o regiune a spațiului (spațiul Calabi-Yau), prea mică pentru a putea fi observabilă. Teoria M vine cu ceva in plus: unele din aceste dimensiuni ar putea fi foarte mari, chiar infinite.
   Odată cu adăugarea celei de-a 11-a dimensiuni, teoria s-a transformat astfel: corzile, despre care se presupunea că stau la baza materiei din univers, s-au extins și s-au combinat. Concluzia extraordinară a fost aceea că toată materia din univers era conectată la o singură structură imensă numită membrană. Această nouă teorie a primit numele “Teoria M”, de la cuvântul “membrană”, și a impulsionat din nou căutarea explicației pentru toate lucrurile din univers. Ce se știe însă despre a 11-a dimensiune? S-a descoperit repede că ea se lungește la infinit, dar este foarte mică în lățime, mai precis ea măsoară un milimetru împărțit la un 1 urmat de 20 de zerouri, după cum spune Burt Ovrut. Universul nostru membrană plutește în acest spațiu misterios. Dar curând după
emiterea teoriei M a apărut iarăși o nouă idee, aceea că la capătul opus al dimensiunii 11 se află un alt “univers-membrană”, care pulsează.
   La auzul ideii că s-ar putea să existe altă membrană în dimensiunea 11, Lisa Randall a schimbat perspectiva asupra problemei gravitației și a găsit o altă soluție: gravitația nu se scurgea din universul nostru spre alte dimensiuni, ci invers, din alte dimensiuni în universul nostru. Și astfel s-a ajuns la o noțiune mult timp ocolită de comunitatea științifică: universurile paralele. Într-o clipă cercetătorii au fost cuprinși de frenezia “universurilor paralele” existente în a 11-a dimensiune, care păreau să rezolve probleme vechi de secole. Iată cum arată aceste universuri paralele: fizicienii spun că ele variază în forme (de la binecunoscuta doughnut – gogoașa cu gaură la mijloc, până la „coli de hârtie”), dimensiuni și caracteristici.Cercetătorii au ajuns iarăși la încercarea de a explica singularitatea ce a precedat Big Bangul, de data aceasta cu ajutorul teoriei M. În anul 2001 aceasta a suferit o transformare din partea lui Burt Ovrut. Deși până atunci se credea că a 11-a dimensiune este un loc pașnic în care universurile-membrană plutesc liniștit, Burt Ovrut spune că de fapt „Universurile se mișcă prin dimensiunea 11 ca niște valuri imense puternice.” (…) Astronomul Neil Turok: consecința întâlnirii a două universuri paralele este un Big Bang. Universul nostru are însă în unele locuri concentrări de materie: stele, galaxii, quasari și alte aglomerări. Acestea se explică tot prin universurile paralele. Neil Turok afirmă că acestea se mișcă precum valurile și, tot ca valurile, suprafața lor nu este plană, ci se unduiește. Astfel, când universurile paralele se lovesc, ele nu se lovesc uniform pe toată suprafața și concomitent, ci în puncte diferite și la momente diferite în timp. Așa se explică nașterea universului în forma pe care o cunoaștem noi, cu ajutorul teoriei M
  Cea mai recentă noțiune introdusă de cercetători este cea a universului multiplu – în engleză: „multiverse” (“multivers”). Acesta „ar putea conține un număr infinit de universuri, fiecare cu legi diferite ale fizicii. Probabil că în fiecare moment au loc Big Banguri. Universul nostru coexistă cu alte membrane, alte universuri care sunt de asemenea în expansiune. S-ar putea ca universul nostru să nu fie decât un balon plutind într-un ocean de alte baloane.” (cf. Michio Kaku).
   Fizicienii mai fac încă un pas înainte și își propun să creeze un univers nou în laborator. Alan Guth presupune că momentul în care vom crea universuri în pivnița casei nu este chiar atât de departe și de neconceput, iar procesul nu ar pune în pericol propriul univers în care trăim.
 
 
  

10 ianuarie 2014

Invenţiile care scutură din temelii masoneria 2

Savanţii, un spin în coastele masonilor...

   Progresul omenirii a fost înfrânat de puteri oculte.Masoneria este aşa zisa ,,breasla a mesereaşilor"care încă de la înfiinţarea sa a dorit iniţial să-şi păstreze secretele muncii lor.Era un lucru bun,zic eu, ceva asemănator cu ,,drepturile de autor" din ziua de azi.Pe parcurs s-a transformat însă într-o societate ocultă şi după părerea mea,au urmat dictonul:,,...cei ce nu sunt cu noi sunt împotriva noastră...".Pe parcursul istoriei au reuşit să atraga membrii din rândul oamenilor de stiinţă,savanţi şi oameni de cultură valoroşi tocmai pentru a nu pune la dispozitia întregii omeneri invenţii care ar fi dus la nulitate o societate masonică cu scopul unic de a prospera doar o mână de oameni,elitele financiare, în timp ce noi ,,consumatorii" dar şi ,,mâna de lucru" fără de care  nu se pot lipsii,suntem beneficiarii a ceea ce doar ei pot controla...
   Prezint în acest articol câteva personalitâti care nu au dansat aşa cum au vrut masonii şi au avut mari dificultăţi iar decesul lor prematur pare destul de suspect.

 
James Clark Maxwell James 
CJames Clark Maxwell s-a născut la 13 noiembrie 1831, în anul în care Faraday a descoperit fenomenul şi legile inducţiei. La maturitate Maxwell s-a acoperit de glorie cu lucrări teoretice strâns legate de studiul matematic al fenomenului descoperit de Faraday.
l   Având existenţa asigurată de averea familiei, la sfârşitul anilor de şcolarizare activează o scurtă perioadă de timp ca cercetător independent, apoi predă un curs de hidrostatică şi optică la Trinity College, după care preia catedra de filozofie naturală la Marischal College (din Aberdeen). Intre anii 1860 şi 1868 deţine catedra de fizică şi astronomie de la cunoscutul King's College, din Londra. Este o perioadă de muncă intensă, rodnică, cu rezultate remarcabile. Totuşi Maxwell nu este mulţumit, drept pentru care părăseşte învăţământul, retrăgându-se la proprietatea moştenită, unde definitivează lucrarea "Electricitate şi magnetism". Activitatea lui Maxwell s-a desfăşurat într-un ritm susţinut, în domenii variate ale fizicii. Teoriile sale, cărora nu a avut timp în scurta-i viaţă, să le pună la punct o bază experimentală corespunzătoare, au fost confirmate pe deplin de lucrările urmaşilor (ca exemplu : existenţa undelor electromagnetice a fost confirmată de către H. Hertz).
   "Ecuaţiile lui Maxwell reprezintă o formulare sintetică a legilor 
fundamentale ale electricităţii şi magnetismului. Ele au rezistat remarcabil de 
bine testului vremii. Deşi au fost reinterpretate pentru a corespunde teoriei 
cuantice şi a ţine seamă de electroni, ele continuă să fie indispensabile. 
Fizicienii moderni care se ocupă de fizica teoretică nu ştiu ce înseamnă 422 BIOGRAFII 
respectul faţă de personalităţi şi cu atât mai puţin faţă de teoriile lor, dar până 
şi aceşti teoreticieni ezită să se atingă de ecuaţiile lui Maxwell" (G. Thomson). 
Maxwell a murit înainte de a împlini 48 de ani.
   
Heinrich Hertz
   La 22 februarie 1857 familia avocatului dr. Gustav Hertz din Hamburg a înregistrat un eveniment fericit : naşterea primului copil, Heinrich. Jurist distins, tatăl a întrevăzut în noul născut un continuator al meseriei sale, care-i asigurase o bună reputaţie şi chiar, la un moment dat, alegerea sa ca senator. Mama nutrea cam aceleaşi gânduri şi a încercat să călăuzească paşii copilului către studiul 
limbilor străine şi al artelor plastice. Copilul a fost - însă - de altă părere, din fericire pentru fizică, pentru progresul ştiinţific. Studiile strălucite ale tânărului fizician, doctoratul acordat cu laudelecomisiei examinatoare, au atras atenţia profesorului Helmholtz care, după 
obţinerea doctoratului, i-a încredinţat lui Hertz funcţia de asistent. În anul 1883 a început un curs de fizică - matematică la Universitatea din Kiel, aşezământ academic modest, cu puţini studenţi.     Munca în acest oraş nu i-a adus satisfacţii. Işi ţinea lecţiile în săli aproape goale, îl supăra lipsa unui laborator - pe care a căutat s-o suplinească organizându-şi un laborator particular, modest, care nu-i îngăduia să atace problemele care îl preocupau. A reuşit să se desprindă de această ambianţă favorabilă abia în 1885, când a trecut la Universitatea din Karlsruhe, oraşul marilor sale realizări, unde putea să-şi sprijine prelegerile pe experimente şi să-şi continue cercetările. Pentru prima oară după aproape doi ani păşea într-un laborator comparabil cu acela pe care îl pregătise odată cu Berlinul. In 1886, încurajat de Helmholtz, a confirmat experimental ecuaţiile lui Maxwell. Incepând din anul 1888 Hertz şi-a continuat activitatea ca profesor de fizică şi cercetător în laboratorul Universităţii din Bonn. Din nefericire o boală necruţătoare a oaselor şi-a făcut apariţia în forme din ce în ce mai supărătoare. Luptând cu dureri atroce şi-a continuat prelegerile până în decembrie 1893. La 1 ianuarie 1894 boala a triumfat, curmând o existenţă plină de promisiuni.
Nu împlinise 37 de ani. 
   
 Nikola Tesla
Nikola Tesla s-a născut la Smiljan, provincia Lika din Croaţia. A urmat cursurile Scolii Politehnice din Gratz, unde a studiat fizica, matematica şi mecanica. In ciuda faptului că Tesla era un student cu performanţe foarte bune, în 1877 părăseşte şcoala din motive financiare. El îşi continuă studiile la Praga, unde în 1881 se angajează la prietenul său Theodor Puscas, alături de care pune în funcţiune prima centrală telefonică din Budapesta, cu tehnologia lui Thomas Edison. In timpul petrecut la Budapesta descoperă fenomenul de câmp electric învârtitor (1882) şi curentul alternativ trifazat, invenţii pe care le va prezenta Institutului American de Inginerie Electrică. In 1884 inventează alternatorul electric. De la Budapesta Nikola Tesla merge la Paris, unde este recomandat de către Theodor Puscas lui Thomas Alva Edison drept fiind un real talent. Ajunge la New York, unde va lucra în laboratoarele din Menlo Park. Tesla îi împărtăşeşte conceptul curentului trifazat lui Edison, dar acesta îl respinge, paradigma acestuia fiind curentul continuu. Acest diferend - împreună cu altele - au condus la o inevitabilă rupere a relaţiilor dintre cei doi. In 1888 inventează un motor inductiv pentru curentul alternativ. In 1891 Tesla stabileşte o colaborare cu magnatul industrial George Westinghouse, care îi finanţează proiectele ; astfel reuşeşte să-şi continue cercetările în ceea ce priveşte curentul alternativ. In această perioadă pune în funcţiune primul generator de curent alternativ trifazat, amplasat la cascada Niagara. Din acel moment industria producătoare de curent electric a cunoscut o revoluţie uimitoare, sistemele electrice din întreaga lume începând să se dezvolte pe baza tehnologiei lui Tesla. In 1889 părăseşte compania lui Westinghouse pentru a-şi deschide propriul laborator şi compania sa "Tesla Electric" pe South Fifth Avenue, deschizându-şi propria lume a electro-tehnologiei. Aici se dedică studiului frecvenţelor înalte, făcând experienţe dintre cele mai ciudate (fulgere) şi atrăgând atenţia publicului. In presa americană Tesla devenise un adevărat personaj ! S-a afirmat despre el - la un moment dat - că ar veni de pe planeta Venus. In 1891 inventează bobina Tesla, care produce o tensiune ridicată la frecvenţă înaltă. În anul 1893, la Expoziţia Mondială de la Chicago Tesla face o demonstraţie a efectelor curentului alternativ la frecvenţe înalte. La 24 februarie 1893, la "Franklin Institute" din Philadelphia prezintă planurile unui sistem de transmisie a informaţiei fără ajutorul vreunui cablu conductor ci prin aer - cu ajutorul unei antene şi al unui circuit oscilant (predecesorul radioului, al cărui brevet de invenţie îi aparţine). 
La 13 martie 1895 laboratorul lui Tesla cade pradă unui  consecinţe devastatoare, în care toate notele şi aparatele sale sunt distruse .
   După cum se spune, Tesla avea o memorie "de elefant". La vârsta de 17 ani construia tot felul de dispozitive ale căror proiecte se aflau în mintea lui, reuşind să le memoreze până în cele mai mici detalii. El însuşi afirma într-o carte de-a sa "My invention" (Zagreb 1977) : "Fiecare dispozitiv inventat a funcţionat exact cum mi l-am proiectat în minte, iar experimentul a funcţionat 
conform planului. In douăzeci de ani nu a existat nici o excepţie." Profitând de generosul suport al sindicatului bancar John Pierpond Morgan, Tesla învinge dificultăţile financiare foarte repede şi are ocazia să-şi dezvolte două dintre invenţiile sale care au revoluţionat sistemul comunicaţional 
pe calea undelor (2 septembrie 1897). Pentru a-şi valida invenţiile, va face o demonstraţie (pe data de 1 iulie 1898) în faţa comisiei de brevetare, sub titlul "Un dispozitiv de control la distanţă, fără fir, a unei bărci sau a unui vehicul". Acest pricipiu al controlului la distanţă cu ajutorul unei telecomenzi .
    Descoperirea undelor electromagnetice a avut ca urmare descoperirea radarului, într-o formă mai primitivă. El a descoperit şi efectele terapeutice ale undelor electromagnetice. 
   Acest om a îmbogătit sensul cuvântului electricitate, găsindu-i aplicaţii diverse : lumina, comunicarea, comanda la distanţă, etc. Visul lui a fost ca fiecare om să poată dispune de puterea dată de energia electrică în mod liber, fără nici un fel de taxe. 
   Datorită crahului bursier din New York (1903) Morgan îşi retrage finanţarea, temându-se că Tesla nu mai poate fi controlat. 
   Tesla şi cu "colegii" săi de destin au executat un pas înainte. Oamenii de ştiinţă ai zilelor noastre sunt abia la începutul erei moderne, în care direcţia este precis stabilită dar în care capătul nu se vede. 
   Moare în 1943. In ciuda realizărilor, nu a obţinut niciodată premiul Nobel.

   Mai sunt oameni deosebiţi ,genii indiscutabile,care au adus contribuţii imense progresului omenirii iar dacă nu i-am amintit aici este datorită faptului că personal îi suspectez a fi masoni sau în relaţii cu masonii.
   O să continui seria acestur articole şi cu alte descoperiri ascunse în dosare prafuite,si genii de care poate nici nu aţi auzit.Până atunci urmariţi mai jos un documentar care vă pune pe gânduri...

Marturiile unui francmason de gradul 33


                                                Black Sirius                               10.01.2014
Sursa bibliografică:http://www.physics.pub.ro