Luna are un nou crater pe suprafaţa sa în urma impactului cu o rocă spaţială ce s-a ciocnit de satelitul natural al Pământului în luna martie, provocând cea mai mare explozie observată de oamenii de ştiinţă de când au început să monitorizeze Luna.Meteoritul s-a prăbuşit pe 17 martie, ciocnindu-se cu suprafaţa lunară cu o viteză de 90.000 de km/oră şi provocând un crater cu diametrul de 20 de metri. Impactul a creat o strălucire luminoasă care ar fi putut fi observată de oricine s-ar fi uitat cu ochiul liber la Lună în momentul ciocnirii, afirmă oamenii de ştiinţă de la NASA.„Pe 17 martie 2013, un obiect de dimensiunile unui bolovan mic a lovit suprafaţa lunară din Mare Imbrium”, a explicat Bill Cooke de la Meteoroid Environment Office din cadrul NASA. „Obiectul a produs o explozie de aproape 10 ori mai strălucitoare decât orice am mai observat până acum”.Astronomii NASA au monitorizat Luna pentru a identifica impactul meteoriţilor în ultimii 8 ani, iar până acum niciun alt impact nu a fost comparabil cu acesta.Oamenii de ştiinţă nu au văzut impactul în timp real. Evenimentul a fost descoperit abia atunci când Ron Suggs, un analizat din cadrul Marshall Space Flight Center, a studiat un video înregistrat de unul din telescoapele de 14 inci ce monitorizează Luna.
„L-am observat imediat, era foarte luminos”, a descris Suggs impactul.
Oamenii de ştiinţă estimează că meteoritul măsura aproximativ 0,3-0,4 metri în diametru şi cântărea aproximativ 40 de kilograme. Explozia produsă a fost la fel de puternică precum cea pe care ar genera-o 5 tone de TNT.Analizând datele colectate în luna martie, cercetătorii de la NASA au descoperit că impactul meteoritului nu a fost un eveniment izolat.„În noaptea de 17 martie, camerele NASA şi ale Universităţii Western Ontario au detectat un număr neobişnuit de meteoriţi chiar aici, pe Terra”, a declarat Cooke. „Aceste «bile de foc» călătoreau pe orbite aproape identice între Terra şi centura de asteroizi”, a mai spus specialistul.Deşi atmosfera Pământului protejează suprafaţa planetei noastre de aceşti meteoriţi, Luna nu are această şansă. Absenţa atmosferei expune satelitul natural al Terrei la toate rocile spaţiale, iar programul de monitorizare desfăşurat de NASA a identificat peste 300 de ciocniri din 2005.
Unul dintre motivele pentru care NASA desfăşoară acest program este intenţia sa de a trimite din nou oameni pe Lună. Atunci când aceştia sosesc pe regolitul lunar este important de ştiut cât de des se ciocnesc meteoriţii de satelitul Pământului şi dacă anumite perioade ale anului, ce coincid cu trecerea Lunii prin zone aglomerate ale sistemului solar, sunt mai periculoase.
„Vom urmări pentru a vedea dacă anul viitor se va repeta evenimentul în aceeaşi perioadă, când sistemul Terra-Lună trece prin aceeaşi regiune a spaţiului”, a spus Cooke. „Între timp, continuăm să analizăm evenimentul de pe 17 martie”, a mai explicat cercetătorul.
Dresarea oamenilor din haosul necunoasterii!
Nu era ceva nou.Getii credeau doar in Zalmollxis,nu cred ca am scris corect,dar nu conteaza,era eficient si atunci ,,puternicii vremurilor "s-au gandit sa schimbe tactica,au reusit chiar daca mai tarziu,le-a distrus imperiul.
