After today |
Deschid pleoapele… Este încă întuneric. Deschid televizorul și… Nu este pandemie. Este doar publicitate.
,,Corona" nu mai este, s-a terminat undeva pe un raft uitat al timpului așa că m-am hotărât să trec pe ,,Suceava" cea greu încercată de balastiere… Îmi amintesc de ,,Solca" cea fără de egal din vremurile de demult... Deschid și radioul antic cu lămpi deoarece m-am plictisit de televizor. Îmi place soundul acestui aparat cu carcasa din lemn de cireș precum și ochiul verde-albăstrui al martorului de frecvențe care privește prin aerul nostalgic al istoriei... Încerc să găsesc un post cultural prin zgomotele înghesuite de pe undele medii. Nu găsesc nimic. Probabil și cultura românească este în carantină... Tocmai când sunt dezamăgit aud așa ca dintr-o depărtare o voce care încă se luptă să păstreze valorile culturale românești:,,Sunteți pe Radio Trinitas! Urmează…" Vocea se stinge ușor prin labirintul undelor iar în cugetul meu se așterne mâhnirea.
A început marea resetare mondială...